România

România lucrului prost făcut e România impostorilor

România lucrului prost făcut e România impostorilor
De Eugen Matzota
Nu e vorba aici de preşedintele ales pe această idee că doar-doar o semăna cu Carol I. E doar o întâmplare care sună bine. Aici este vorba despre noi, românii impostori.

Dacă lucrul ar fi bine făcut aici în România, totul ar merge aşa cum trebuie. Nu extraordinar, ci normal.
Medicii ar face ceea ce-ar fi trebuit să-nveţe la şcoală, nu ca noi, ceilalţi, şi-ar sări să salveze un fotbalist căzut pe teren, ştiind că creierul moare în trei minute. Noi, ceilalţi, nu trebuie să ştim asta. Noi ştim că trebuie s-avem încredere în medici.
Vin mai mereu decizii de la Bruxelles în care România este condamnată pentru hotărârile date de Justiţia noastră. N-ar trebui ca ea, chiar dacă este oarbă, să facă mai puţine greşeli?
Marele sociolog Rădulescu-Motru spune în celebra sa carte „Psihologia poporului român”:
O caracteristică a sufletului românesc […] este  neperseverenţa la lucrul început.
Hai, lasă-mă! Păi, dacă spuneam eu asta, eram imediat pus la zid!
Omul din  Apus  face opere durabile, pe când românul improvizează”, continuă Motru.
Este o mai veche teorie a mea aceea că românul este un fel de impostor. Atâta se încrede în sine sau în diplomele sale, încât ajunge să creadă şi el că este cel mai bun din domeniu. Dacă a făcut jurnalism din 1990, ca mine, se va lăuda că este printre cei mai tari, deşi mai nimeni n-a auzit de isprăvile lui. Ca şi de mine, căci şi eu sunt român.
Bun, dar una este să te lauzi ca artist, că nu moare nimeni din impostura ta şi alta dacă viaţa altora depinde de tine. Cam aşa cu celebrul sistem de urgenţă sau cum s-o numi el, că n-ai voie să-l vorbeşti de rău. Poţi doar să numeri morţii ce rămân în urma a ceea ce se numeşte „intervenţie”, chiar dacă este un dezastru.
Tot Motru ne linişteşte spunând că „Neperseverenţa la lucru şi-a făcut apariţia de-abia în secolul al 19-lea, deodată cu  înnoirea organizaţiei statului român. […] S-au făcut, din „politică“ şi din „slujbă“, profesiuni de muncă uşoară, care în scurtă vreme au concurat cu succes pe toate celelalte profesiuni.
Recunoaşteţi aici, în aceste rânduri scrise acum aproape 100 de ani, România de azi?
Profesorul Motru vorbeşte şi de bine, totuşi, amintind că românul este primitor şi tolerant. Pe această toleranţă se bazează ciocoismul contemporan, care profită de faptul că-n România lucrului prost făcut nimeni nu te bagă-n seamă.
Dar una e să faci ce vrei la tine-acasă şi alta la Guvern.
Domnule Cioloş, hai, dovediţi-ne că nu sunteţi român ci, vorba ceea, „bruxelez”!

Categories: România

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s