ALTculture - ECOULTUR

ALTculture 6/2018 – Călătorie prin Rusia Partea I, Moscova

Ne place sau nu să recunoaştem, Rusia a avut şi mai are multe de arătat celor care o vizitează. Chiar dacă oficial Imperiul rus nu mai există, există, în schimb, sufletul nepieritor al maicii Rusia, cea cântată de poeţi, redată în culori nostalgice prin tablouri şi filme de succes, evocată de mari scriitori cu o forţă creatoare ce a răzbătut peste hotarele ţării. Puşkin, Dostoievski, Tolstoi, Cehov, Gogol, Turgheniev, Ostrovski, Bulgakov, Maiakovski, Gorki, Esenin, Ilf şi Petrov, Nabokov în literatură; Ceaikovski, Mussorgski, Stravinski, Şostakovici, Prokofiev în muzică; Rubliov, Aivazovski, Chagall, Kandinsky, Polenov, Şcedrin, Şîşkin în pictură; Nikita Mihalkov şi Andrei Koncealovski în arta cinematografică; Pliseţkaia, Nureev, Nijinski în arta coregrafică; Vladimir Vîsoțki şi Alla Pugaciova în domeniul muzical – sunt nume cunoscute de toată lumea.
Cei mai mulţi turişti poposesc în Moscova şi Sankt Petersburg, cele două mari oraşe ale ţării, ticsite de muzee, palate, biserici şi alte obiective care merită banii şi efortul de a ajunge până la ele.

Text: Adina Baranovschi
Foto: Bogdan Baranovschi


 

ALT.culture 06.2018a 38-39.jpg

MOSCOVA

 

Cel mai mare centru cultural şi economic al Rusiei, cu o populaţie de peste 10 milioane de locuitori, Moscova încearcă să fie în top şi pe plan turistic, venind cu o ofertă de atracţii irezistibile: un ansamblu de biserici şi palate concentrate într-un perimetru restrâns (Kremlinul), pieţe uimitoare cu construcţii unicat, artere comerciale cu imobile fastuoase sau, dimpotrivă, străzi cu vestigii istorice, dar şi spaţii pietonale cu aer boem (Arbat). Nu în ultimul rând, muzeele și spectacolele de operă şi teatru fac din Moscova o destinaţie preferată de multă lume.

ALT.culture 06.2018a 40-41.jpg

• Puţină istorie

Istoria Moscovei a început în 1147, când marele cneaz al Kievului, Iuri Dolgoruki, a construit un fort din lemn la confluenţa râurilor Moskva şi Neglinka, pe una din cele 7 coline numită kreml. Urbea s-a dezvoltat tot mai mult în jurul fortăreţei Kremlinului ce avea să se impună ca simbol al puterii statale şi religioase.

ALT.culture 06.2018a 42-43.jpg

A devenit capitală a imperiului rus la confluența veacurilor XV-XVI până în 1712, când şi-a pierdut statutul în favoarea noului oraş construit de Petru cel Mare în delta Nevei – Sankt Petersburg – pe care l-a recâştigat după revoluţia din octombrie 1917. În tot acest timp a trecut prin multe evenimente, culminând cu un incendiu devastator chiar în intervalul sosirii lui Napoleon în oraş (1812), care a distrus capitala aproape în întregime. Perioada ce a urmat a însemnat reconstruirea urbei din temelii, de atunci datând cele mai fastuoase clădiri pe care le admirăm noi azi. După al doilea război mondial, au fost construite aşa-zisele clădiri staliniste, masive şi fără vreo valoare arhitectonică, precum şi zgârie-nori destinaţi unor instituţii prestigioase (Universitatea, Ministerul Afacerilor Externe), turnuri falnice (Ostankino), hoteluri grandioase (Rossia, Cosmos). Azi, Moscova e o metropolă ca multe altele de pe mapamond, care trebuie descoperită pe îndelete, empatizând cu viaţa ei trepidantă şi cu mulțimea pestriță a turiştilor sosiți din toată lumea, amestecați printre localnici.

ALT.culture 06.2018a 44-45.jpg

• În interiorul Kremlinului şi în Piaţa Roşie

Cine vizitează cetatea înconjurată de un zid fortificat cu 20 de turnuri – ridicate între sec. XV-XVI, sub supravegherea unor arhitecţi italieni, măsurând peste 2 km şi fiind foarte înalte şi groase – are impresia că pătrunde în inima capitalei însăşi. Într-adevăr, acest loc unic e sacrosanct pentru moscoviţi, adăpostind un complex de palate şi sfinte lăcaşuri care mai de care mai falnice. Adevăratele giuvaieruri pentru care e atât de faimoasă citadela – clopotniţa lui Ivan cel Mare, catedralele Adormirea Maicii Domnului, Buna Vestire, Arhanghelilor – se găsesc în Piaţa Catedralei. În incinta acestor edificii s-a scris istoria prin încoronările ţarilor, proclamarea decretelor statale, nunţile imperiale şi alte evenimente de răsunet.

ALT.culture 06.2018a 46-47.jpg

Palatele Kremlinului completează un decor uluitor, de o grandoare greu de egalat, conţinând tezaurul Rusiei, colecţii de armuri, arme de luptă şi decorative, exponate din aur şi argint (vase, cărţi sfinte, obiecte liturgice, veşminte, caleşti luxoase, harnaşamente, şei, scaune imperiale). Fondul de Diamante e o colecţie unică a bijuteriilor imperiale ce fură ochii oricui: coroane şi sceptre împodobite cu pietre preţioase, diamante descoperite de geologi în Iakuţia, cercei, broşe, diademe, coliere, diverse obiecte decorative. Între ele strălucesc Marea Coroană imperială a Ecaterinei, diamantul Orlov, numeroase ouă Fabergé. Toate aceste comori nu pot fi fotografiate, spre regretul turiștilor.

ALT.culture 06.2018a 48-49

Kremlinul este flancat de una dintre cele mai vestite pieţe din lume, un loc unic prin imensitatea căruia te pierzi (are peste 300 m lungime şi 130 m lăţime), chiar dacă ai destule repere. Cu adevărat e frumoasă (în rusă, Krasnaia Ploşciad înseamnă şi Piaţa Roşie, dar şi „Piaţa Frumoasă”), şi cum să nu fie aşa când Catedrala Sf. Vasile pare o construcţie neverosimilă cu turlele sale colorate şi aspectul de turtă-dulce? E monumentul-simbol al ţării şi are o istorie veche (datează din 1561, de pe vremea lui Ivan cel Groaznic). Este fără pereche acest monolit alcătuit din 9 biserici unite într-un singur complex religios cu alura unui castel din poveşti. Cele 12 cupole colorate feeric nu seamănă una cu cealaltă, iar aspectul general e un amalgam stilistic chinezesc, tradiţional rusesc, italienesc etc., în vreme ce interiorul e mai degrabă sobru şi se compune dintr-o serie de capele distincte şi foarte întortocheate, ca un labirint, ce adăpostesc multe opere de artă religioasă.

ALT.culture 06.2018a 50-51.jpg

Alături de „catedrala neamului” rus, magazinul universal de stat GUM atrage privirile prin monumentalitate (faţada dinspre Piaţa Roşie are 242 m lungime), iar la interior prin lux (este un mall cu peste 200 de magazine de firmă). Seamănă cu galeriile comerciale în stilul gărilor occidentale, cu nervuri de oţel şi acoperiş de sticlă. Peste drum, mausoleul lui Lenin pare vetust, relicvă a vremurilor de altădată. Şi când te gândeşti că se stătea la coadă ore în şir pentru a vedea o mumie…
La capătul pieţei, Muzeul Naţional de Istorie, Catedrala Maica Domnului din Kazan şi Poarta Reînvierii închid imensul spaţiu în care aveau loc paradele militare şi alte evenimente similare, „umanizat” prin concertele recente ale unor mari formaţii (Pink Floyd, Scorpions, Linkin Park), sau solişti îndrăgiţi (Paul McCartney, Shakira). Din când în când, câte un protest face deliciul mulţimii.
În 1990, Kremlinul şi Piaţa Roşie au intrat în patrimoniul mondial UNESCO, datorită impactului major pe care cele două situri emblematice l-au avut asupra istoriei Rusiei şi locuitorilor oraşului.

ALT.culture 06.2018a 52-53

• „Inelul” moscovit

Nici celelalte atracţii ale capitalei nu sunt mai prejos, fie că e vorba de parcuri deosebite (Grădina Aleksandrovski), pieţe importante (Manejului, Revoluţiei, Teatrului, Lubianka), artere principale cu clădiri impunătoare (Tverskaia, Volhonka, Mohovaia), străzi istorice ticsite de obiective turistice (Varvarka, Nikolskaia, Ilinskaia). Teatre, muzee şi biserici împânzesc tot acest larg perimetru denumit „Inelul” moscovit, aidoma Ringului vienez.
Esplanada Pieţei Manejului e un loc pietonal cu fântâni, scări şi terase, emblema rămânând, desigur, vestitul Manej, o construcţie imensă, ca un templu grecesc, destinată altădată exerciţiilor ecvestre, în prezent fiind decorativă, folosită ca sală de expoziţii.

ALT.culture 06.2018a 54-55.jpg

De aici până în Piaţa Teatrului nu mai este decât… un pas mic pentru noi, dar uriaş pentru istoria şi cultura Moscovei. Am pătruns într-un veritabil templu al artelor, dat fiind că aici se află Teatrul Mare, Teatrul Mic şi Teatrul Academic de tineret. Cu greu poţi găsi bilete la spectacolele acestor instituţii de marcă, aşa că le admiri pe dinafară cu gândul că măcar ai ajuns să le vezi. În preajma lor se află hotelul Metropol, vestit prin mozaicurile faţadelor sale.
Orice capitală a lumii are un bulevard celebru, cu restaurante, hoteluri de cinci stele, imobile fastuoase şi magazine pe măsură. Champs Elyssée-ul Moscovei e strada Tverskaia, o arteră elegantă, cosmopolită, aglomerată, fălindu-se cu clădiri impunătoare: Primăria şi magazinul Eliseevski (fostul Gastronom ce vindea pe vremuri cârnaţi şi brânzeturi într-un decor baroc, cu uriașe candelabre de cristal atârnând deasupra mărfurilor, rămas azi acelaşi templu culinar, dar cu produse fine). La doi paşi, Piaţa Puşkin aduce aminte de cel mai iubit fiu al oraşului, a cărui statuie tronează înconjurată de edificii grandioase.

ALT.culture 06.2018a 56-57

Oricât de fascinaţi aţi fi de străzile capitalei, nu puteţi rata intrarea la muzee, iar Galeria Tretiakov şi Muzeul Artelor Frumoase Pușkin sunt vârfuri în domeniu, ticsite de icoanele lui Andrei Rubliov ori de lucrări ale pictorilor Şcedrin, Tropinin, Briulov, Vrubel, dar și de opere ale lui Boticelli, Rembrandt, Rubens.
Dintre edificiile religioase moscovite se remarcă Biserica Sf. Petru de Sus și Catedrala lui Iisus Mântuitorul, prima construcție fiind veche, cealaltă nouă, ambele fiind la fel de valoroase.

Între locurile emblematice ale metropolei, Cartierul Arbat merită cu prisosinţă o vizită. În special vechiul Arbat şi-a păstrat farmecul de altădată, fiind o stradă pietonală, cu multe clădiri istorice, o zonă boemă datorită pictorilor, artiştilor şi scriitorilor cărora le plăcea să adaste aici multă vreme. Între aceşti reprezentanţi ai intelighenţiei ruse s-au numărat Puşkin, Gogol, Tolstoi, Cehov, Bulat Okudjava, Aleksandr Blok. Frumoase lampadare desăvârşesc aspectul general.

ALT.culture 06.2018a 58-59

Nu putem încheia incursiunea în capitala rusă fără a pomeni de metroul moscovit, căci unele staţii centrale au devenit atracţii în sine prin decoraţiile fabuloase din subteran. Chiar e o adevărată galerie de artă, concurând cu unele muzee prin vitraliile, candelabrele, statuile, mozaicurile, tipurile de marmură folosite (onix, rodonit, labradorit) şi de varii culori. Chiar dacă multe staţii sunt împănate de simboluri comuniste (secera şi ciocanul, steaua roşie, figurile lui Lenin şi ale altor revoluţionari, chipuri de muncitori, ţărani etc.) – Komsomolskaia (ornată cu stucaturi şi candelabre uriaşe), Kropotkinskaia (decorată cu marmură), Maiakovskaia (cu arcade în stil Art Déco, lucrare recompensată cu Marele Premiu la Expoziţia mondială de la Paris din 1937), Kievskaia (împodobită cu mozaicuri realist-socialiste), Ploşciad Revoliuţîi (cu sculpturi realist-socialiste) sunt exemple de minunate staţii de metrou.

 


 

Mai mult… / More…

Cărțit de la LIBRIS

 


cropped-logo-mandello-333.png


wp-image-1540297791


 

 

 

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s