Eugen Matzota

Filmul “Decembrie 1989” într-o singură imagine

De Eugen Matzota

Revoluție, lovitură de stat, alte variante, după cum poate fiecare să înțeleagă sau după cum vrea să manipuleze, cam asta înseamnă decembrie 1989 după 30 de ani.
Cei care n-au trăit acele zile se uită la imaginile de atunci și văd mulți oameni, multe cadavre, multe tancuri puse exact ca la paradă, ca să ia ochii civililor și să dea bine în poză, probabil, clădiri distruse de minți bolnave, plasate sub diverse caschete de care n-ai voie nici azi să te atingi.
De exemplu, cel care s-a jucat cu tot Sibiul în acele zile, pentru că i-a dat cineva garnizoana pe mână, și din cauza căruia au murit oameni și au fost distruse clădiri.



Iată ce spune cotidianul “România liberă” despre acest caz:


”Despre lt. col. Aurel Dragomir relatările sunt absolut halucinante, descrierile vizând mai degrabă un personaj scăpat de la balamuc: “La un moment dat, a apărut în sala de sport lt. col. Dragomir, care era echipat ca de război, cu casca pe cap, înconjurat de o gardă personală și care s-a adresat celor din sală: “Sunt fiul acestei unități și am ordin să rad Sibiul de pe fața pământului până la nimicirea tuturor teroriștilor”“.
Dar, așa cum credea mulțimea, ”armata e cu noi…”

https://romanialibera.ro/special/reportaje/oameni-scosi-din-spitale-si-aruncati-intr-un-bazin—80656


Poate că mulțimea dădea bine în fundal, căci alții știau mai bine ce e de făcut. Probabil că acei peste 70.000 de turiști străini trimiși înapoi multe luni mai târziu de către Petre Roman, după declarațiile lui, au știut cum să aprindă focul, la început, sau unde să pună paie pe foc, mai târziu.
Cine știe locul de unde a pornit Revoluția din 1989, Piața Maria, unde e fosta casă parohială a pastorului László Tőkés, are idee despre vitrinele sparte de peste drum. Cine știe mai multe și are și pregătirea necesară va sparge vitrina cu călcâiul bocancului, într-un colț, nu în mijloc, cum am fi tentați ca civili, că și-ar tăia piciorul. Apoi, ar lua sticlele de lapte tocmai bune pentru cocteiluri Molotov, dacă știi să le faci și să le folosești.
Dacă ești doar un amărât de credincios venit să-și apere pastorul, ei, e puțin probabil să-ți treacă asta prin cap. Dar dacă ești turist străin, venit cu Lada, ba mai și dormi în mașină, că doar ai pregătire, nu glumă, atunci lucrurile evoluează altfel și pentru tine și pentru cei din jur.
Mă uit și acum la fotografiile de atunci. Doamne, oamenii erau altfel! Și, privind la naivitatea și sinceritatea ce răzbătea din acele imagini, mi-am adus aminte de această imagine care face cât o mie de cuvinte!
Ia să vedem…


Cadrul este cunoscut, zic eu, e lângă Sala Palatului.
Mi-aduc aminte că mergeam spre Palatul Universul de pe Brezoianu, dimineața, înainte de 9, cam pe-acolo pe unde e făcută această fotografie. Câteodată, soldații ne opreau la anumite ore. Se trăgea. ”Încă cinci minute.”
Așa și era, cum sunt cei din stânga imaginii, cam așa stăteam și eu până primeam verde să trec mai departe. Și, da, nu se mai trăgea!
Cum se vede din imagine, unii spectatori, că asta eram mai cu toții, privesc cu gura căscată, efectiv. Mă refer la cei de pe laturi, mai bruneți de felul lor, dar nu asta este important aici. Alții, ca românul, stau cu mâna în buzunar. Unul este echipat conform normelor și posibilităților comuniste, cu căciulă, cam ca un șef de sindicat sau secretar B.O.B. (Biroul Organizației de Bază, celulă a Partidului Comunist). Celălalt poate fi luat drept soldat, imaginea nu este foarte clară.

Oricum, sunt spectatori. Atât.

Mai este un individ în partea dreaptă. În ciuda poziției sale aparent avansate de participant la luptă, este descumpănit și depășit de apariția din centrul imaginii.
Ei, și acum ajungem la unul dintre actorii care au participat la spectacolul din acele zile. El este singurul din această imagine care nu pierde timpul. Nici nu cască gura, nici nu stă cu mâna în buzunar.
Nu, el are o misiune de îndeplinit, se vede clar după privirea îndreptată spre țintă, care o fi fost aceea. Toți sunt nemișcați, doar el fuge, aplecat, cu AKM-ul în poziția adecvată.
El pare a fi singurul care știe ce se întâmplă, știe că trebuie să se miște rapid, aplecat, fără a neglija banderola albă prezentă la locul ei, pe mâna dreaptă. Echipamentul, dacă putem spune așa, este unul lejer, cu o geacă ușoară, cu blugi subțiri, cu o încălțăminte destinată mai degrabă sportului. Doar trebuie să fie alert, nu-i așa?

Lăsăm deoparte faptul că este mult mai puțin brunet, ba chiar blond. Nu prea arată a român, nu-i așa? Dar nici a terorist arab nu arată.
Unii ar fi tentați să spună că vine dinspre Legiune, alții că vine dintr-o Ladă. Oricum, vorba ceea, e din alt film…
Așa și este.

Aceasta pare a fi, din această imagine doar, figura actorului principal din din filmul Decembrie 1989”.
Regizorul e altul.
Distribuția, la fel, e semnată de altcineva.

La final, poate cu litere prea mici, scrie și Poporul român, dar scrie!

Photo credit: Reuters / Getty Images / Denoel Paris – “1989 Libertate Roumanie”
https://rarehistoricalphotos.com/romanian-revolution-pictures-1989/

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s