De Eugen Matzota
De ce apare în titlu cuvântul ”trădătorul”?
Simplu, pentru că, prin acțiunile sale, în colaborare cu Mihail Ralea, agent sovietic, a trădat România în favoarea unei Puteri străine: Uniunea Sovietică.
Dacă acest lucru putea fi chiar ceva de laudă în vremurile întunecate ale Comunismului, după 1989 nu mai este…
Desigur, nu este singurul intelectual pătat, dar aici vorbim de Marele Maestru Mihail Sadoveanu.

Nu ne vom avânta să comentăm aici opera literară a lui Mihail Sadoveanu.
Vrem să-l umanizăm cumva, să-l coborâm printre oamenii de rând.
Hai să vorbim aici doar despre Sadoveanu-omul, despre faptele sale și, eventual, despre caracterul său, lucruri care rămân mereu în umbra operei.
Poate că ar părea de dorit și, într-adevăr, pare să fie obligatoriu, […] să sacrificăm chiar și cele mai apropiate legături personale ale fiecăruia în apărarea adevărului. Amândoi ne sunt dragi, totuși suntem datori să preferăm adevărul.
Aristotel (https://en.wikipedia.org/wiki/Nicomachean_Ethics)
Mult timp, marele și inegalabilul Mihail Sadoveanu, semi-zeu pogorât printre oameni, părea a fi cel mai iubit dintre pământeni.
Vezi Episodul I.
Vezi Episodul II.
Sadoveanu,
executat Masonic?
Cunoaștem două versiuni neoficiale ale morții lui Sadoveanu, pe cât de fascinante, pe atât de neverosimile, conform celor spuse de urmașii săi. Ambele variante ale morții lui Sadoveanu au ca element comun un compartiment de tren și tare mai seamănă cu poveștile întâlnite prin revistele de scandal.
Într-o publicație ce pare a fi perfect onorabilă, și anume Acta Moldaviae Septentrionalis, X, 2011, Gabi Gomboș vorbește despre ceva în genul mâinii lungi a Securității, de data aceasta fiind vorba de Masonerie.
O asemenea abordare se poate baza pe unele părți ale Ritualului Masonic, unde, într-adevăr, sunt pomenite diverse pedepse ce sunt administrate celui care-și calcă al său propriu cuvânt, dar, știind că este un text mai degrabă poetic, cu tot felul de metafore ce se strecoară mai la fiecare două-trei cuvinte, atunci ne putem da seama că amenințările sunt la fel de poetice.
Departe de Masonerie să fie ca o organizație cum era NKVD-ul[i] lui Stalin, a cărui mână lungă ajunsese tocmai în Mexic, spre a-l asasina pe Troțki[ii]. Să vedem povestea:
… “excelența sa” Mihail Sadoveanu, [sic!] a fost găsit în comă în compartimentul unui tren care-l transporta spre Iași, lovit în cap cu o piatră învelită într-o hârtie care purta însemne masonice, la puțin timp după plecarea garniturii din gară. A decedat aproape imediat, făcând inutil efortul marilor doctori bucureșteni, semn cert că „gâdele” masonic trimis de la Paris își îndeplinise misiunea.
Gomboş, Gabi, Misteriosul deces al scriitorului mason Mihail Sadoveanu, un subiect „interzis” de 50 de ani, în Acta Moldaviae Septentrionalis, X, Botoşani, 2011, p. 291
Acum, ce să zicem și noi?
Parcă n-aș da prea mult pe cuvintele spuse de cineva care pune virgulă între subiect și predicat, după cum se vede în textul citat mai sus, dar ia să vedem pe ce se bazează.
Autorul, sau autoarea, că nu știm de unde vine acest „Gabi”, susține că povestea i-ar fi fost confirmată de către George Muntean și Horia Nestorescu-Bălcești.
Cum i-am cunoscut bine pe amândoi, aș fi tentat să spun că pur și simplu n-au considerat necesar să combată această teorie fantezistă. Sunt mai degrabă convins că au lăsat lucrurile în plata Domnului, căci, dacă omul crede în povestea asta, cu mare greutate ai putea să-l convingi de contrariu.
Cu cât te-ai apăra mai mult, cu atât ar părea că ai ceva de ascuns, așa că…
Versiunea potrivit căreia Sadoveanu ar fi luat prea mult dintr-o poțiune afrodiziacă, primită de la niște tovarăși dintr-o altă țară socialistă, este și mai atractivă pentru cititorii revistelor de scandal, drept care o alăturăm celei citate mai sus.
Am să redau mai jos, fără alte comentarii, cele spuse de Mircea Jordan Herford, urmaș direct, mai exact strănepot, al lui Sadoveanu, aflat în Olanda:
Bunicul era pe patul de moarte la Vovidenia, martori sunt monahii de acolo! El a cerut ca să se reculeagă înainte de sfârșit! […] Gheorghiu Dej a dat ordin ca să fie adus imediat la București ca să se facă pregătirile pentru înmormântare pentru a fi înmormântat cu ceremonie națională la Cimitirul Belu. […] a fost adus la București pe data de 15 octombrie acasă […] unde în ajunul serii de 19 oct 1961 a decedat.
Evident că aceia care pot spune mai multe vor face până la urmă, dacă interesele o cer, așa că, poate, vom afla vreodată și adevărul, oricare ar fi el…
[i] NKVD, poliţie secretă, politică, responsabilă de uciderea fără judecată a civililor, de patronarea lagărelor de muncă etc…
[ii] Leon Troţki, tovarăşul lui Lenin din 1917, organizator al Armatei Roşii. După moartea lui Lenin, Stalin îl trimite în exil. Stalin hotărâse să-l asasineze, şi reuşeşte în Mexic.
Fragment din cartea MASONERIA, VIAȚA MEA DISCRETĂ
