ALTculture

ALTculture 03/2020 – De ce ne urăsc Ei pe noi, românii? (5)

ALTculture 03/2020 – De ce ne urăsc Ei pe noi, românii? (5)

De Eugen Matzota

Spuneam în primul episod al acestui serial că au existat mereu oameni care conduc România prin diferite funcții și mijloace, oameni care îi urăsc și disprețuiesc pe cei aflați la mâna lor.

De ce fac asta?

Simplu: PENTRU CĂ-ȘI POT PERMITE!

Vezi și celelalte episoade:
De ce ne urăsc Ei pe noi, românii? (1)
De ce ne urăsc Ei pe noi, românii? (2)
De ce ne urăsc Ei pe noi, românii? (3)
De ce ne urăsc Ei pe noi, românii? (4)

De ce ne urăsc Ei pe noi, românii? (5)

Un istoric contemporan, Fernandez-Armesto, când pune problema adevărului din punct de vedere filosofic, face distincția între adevărul meu și adevărul tău, al nostru și cel al vostru, care mai mereu puteți fi dușmanii noștri.
Acest lucru se potrivește de minune cu lumea Balcanilor, de care nu ne putem dezlipi, cu toate Directivele UE, căci aceste adevăruri pot coexista în cadrul căutării adevărului absolut.

Lumile mici ale Imperiului Otoman au avut mereu mici și strâmte idealuri, de când au încercat să-și găsească identitatea. Acest lucru începe cu strigătul de luptă „Trăiască națiunea!”, auzit prima dată în timpul bătăliei de la Valmy din 1792. De când au vrut să devină națiuni independente, miturile, ca și istoriile, diferă. În același timp, mai ales după Revoluțiile din 1848, mitul istoriei eroice tinde să se transforme în istorie adevărată.

Ia să vedem cum e cu noi, românii, căci se pare că, așa cum am mai spus, cei ce ajung sus de tot, călcând peste toate cadavrele noastre vii, încă, nu e nevoie să ne urască.

Au și motive să ne disprețuiască, ei fiind boieri, nomenclaturiști, fripturiști. Noi suntem furnicile ce abia se văd de sus.
Vorbind despre români, Karl Marx, aduce, printre altele ideea unei pături de potentați care trădau pe oricine, de câte ori aveau ocazia, spre a le fi LOR bine.
Cât despre moravuri, ia să vezi minune:

”Soțiile boierilor din București dădeau exemplu de multă bună dispoziție și-și sărbătoriră vitejii lor în petreceri, la care domnea mai multă veselie decât reținere.”*

Atenție, asta era în vremea când veneau trupele rusești sau otomane, cum era momentul!
Mai gravă mi se pare această afirmație:

”Cei mai mulți boieri nici nu sunt de origine românească. Mavrocordații și Mavroghenii sunt originari din insula Miconi (Arhipelag), Ghiculeștii vin din Albania, Racovițeștii din Asia Mică, Ipsilanții și Moruzeștii din Trebizunda, Suțuleștii sunt bulgari, Caragea raguzani, Roseteștii din Genova etc.”

Exact cum observaseră cu ceva timp înainte călătorii veniți din Apus, că românul se dă cu mare ușurință deoparte din fața altor neamuri, la el acasă.

Mai spune Marx:

”Boieria era un titlu personal. Deoarece cea mai mare parte a slujitorilor erau ruși, sau plasați de către ruși, rezultă că acești mici boieri erau agenți ai protectorului. în afară de asta există influența femeilor boierilor care își deschid alcovul ofițerului rus sau turc. Prin ușurința cu care se obține divorțul, femeile sunt schimbate ca niște mobile de ocazie.”

Partea cu tratamentul de care au parte femeile este, zic eu, scandalos!
Și, cam ca și acum, furnicile erau strivite sub povara impozitelor, pentru că:

”Boierii și mănăstirile nu plăteau nici un impozit, toată povara dărilor cădea deci asupra țăranilor.”

Unii ar putea crede că acest Marx era vreun comunist care era de partea furnicilor și ar fi subiectiv. Din contră, a trăit ca un boier toată viața, așa că știe ce spune.

Tare mi-e că nu s-ar fi descurcat în România de azi, însă…

* Karl Marx – Însemnări despre români, Publicate de acad. prof. A. OŢETEA și prof. S. SCHWANN (MANUSCRISE INEDITE), Ed. Academiei RPR, București, 1964

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google photo

You are commenting using your Google account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

Connecting to %s